1. Acasă
2. Articole
3. DNA anchetează asocierea dintre orașul Cernavodă și ASPA Ivets. Până acum, primăria a plătit peste 250 mii de euro pentru uciderea ilegala a cel puțin 469 de câini fără stăpân.

Cronologia unei ilegalități tolerate

2018 - 2021 - Servicii prestate în afara legii

În perioada 2018 - 2021, înainte de înființarea serviciului public de gestionare a câinilor fără stăpân, Primăria Cernavodă a plătit peste 45.000 de euro - aproximativ 229.000 lei - către trei firme diferite pentru servicii de gestionare a câinilor fără stăpân.

Ministerul Dezvoltării a clarificat că activitățile specifice gestionării câinilor fără stăpân nu pot fi realizate în afara unui serviciu specializat legal înființat - iar această obligație exista încă din 2014. Prin urmare, capturarea și uciderea câinilor în această perioadă s-au desfășurat în afara procedurilor obligatorii prevăzute de legea specială: fără cadrul instituțional care să asigure legalitatea și trasabilitatea intervențiilor.

2021 - Mii de euro pentru un studiu de delegare al unui serviciu inexistent

Pe 13 iulie 2021, Primăria Cernavodă a plătit aproape **6.000 de euro** - respectiv **29.500 lei** - pentru elaborarea unui studiu de oportunitate privind delegarea serviciului de gestionare a câinilor fără stăpân, precum și pentru întocmirea caietului de sarcini și a regulamentului serviciului.

Titlul achiziției vorbește de la sine: „Servicii de elaborare studii de oportunitate, regulament de serviciu și caiet de sarcini pentru delegarea serviciului de gestionare a câinilor fără stăpân de pe domeniul public al orașului Cernavodă."

La data plății, serviciul public în cauză nu exista. Nu fusese înființat printr-o hotărâre a Consiliului Local - condiție prealabilă și obligatorie oricărei delegări. Delegarea unui serviciu public presupune, în mod logic și juridic, că serviciul există deja. Primăria a plătit pentru documentația de delegare a unui serviciu care, din punct de vedere juridic, era inexistent.

Abia pe 28 octombrie 2021, la mai bine de trei luni după plata studiului, Primăria Cernavodă înființează serviciul public specializat pentru gestionarea câinilor fără stăpân.

Mai puțin de un an mai târziu, pe 29 septembrie 2022, administrația locală aderă la ASPA Ivets. Potrivit propriilor răspunsuri oficiale ale primăriei, această aderare a făcut serviciul public nefuncțional.

Cu alte cuvinte, primăria a plătit pentru documentația de delegare a unui serviciu inexistent. Ulterior, serviciul a fost înființat, însă, declarat nefuncțional prin decizia de aderare la ASPA Ivets. Astfel, studiul de oportunitate achiziționat nu a fost niciodată folosit, banii publici fiind cheltuiți pentru un set de documente fără nicio finalitate.

2022 - Aderarea la ASPA Ivets: un artificiu juridic sub aparența legalității

Conform OUG 155/2001, unitățile administrativ-teritoriale aveau obligația de a înființa servicii specializate pentru gestionarea câinilor fără stăpân încă din 2014. Aceeași lege specială stabilește, la art. 2 alin. (4), formele prin care aceste servicii pot fi realizate: gestiune directă, gestiune delegată sau concesionare - aceasta din urmă constituind o formă de gestiune delegată.

Aderarea la o asociație nu figurează printre aceste modalități - o excludere care rezultă din caracterul limitativ al enumerării legale.

Această interpretare a fost confirmată explicit de Ministerul Dezvoltării prin adresa nr. 522/48.868/01.04.2026, transmisă inclusiv președintelui ANSVSA, Alexandru Bociu: activitățile specifice serviciului specializat nu pot fi desfășurate în afara cadrului instituțional al acestuia - indiferent de forma prin care administrația încearcă să le substituie.

În cazul Cernavodă, tocmai acest cadru a lipsit. Activitățile specifice gestionării câinilor fără stăpân s-au desfășurat printr-o asociere, în timp ce serviciul public specializat era declarat nefuncțional de chiar administrația care avea obligația să îl opereze.

Cu alte cuvinte, administrația locală a înlocuit funcționarea legală a serviciului public cu soluții paralele, aflate în afara cadrului expres prevăzut de legea specială.

Primăria recunoaște: eutanasieri fără acoperire legală

Răspunsurile oficiale ale Primăriei Cernavodă sunt, în sine, o recunoaștere a ilegalității. Administrația locală confirmă că serviciul public de gestionare a câinilor fără stăpân nu este funcțional, că nu deține nicio decizie de eutanasiere și că primarul nu a desemnat nicio persoană împuternicită să le emită.

OUG 155/2001 stabilește condiții cumulative pentru legalitatea eutanasiei. Printre acestea se numără emiterea unei decizii individuale pentru fiecare câine în parte, semnarea deciziei de către persoana împuternicită de primar și limitarea procedurii exclusiv la câinii din adăposturile publice organizate în cadrul serviciului specializat. Neîndeplinirea oricăreia dintre aceste condiții face ca procedura să nu fie legală.

Cu toate acestea, potrivit centralizatorului transmis chiar de Primăria Cernavodă, **469 de câini** capturați de pe raza orașului au fost eutanasiați în adăpostul privat al ASPA Ivets între septembrie 2022 și decembrie 2024.

Cine a decis moartea celor 469 de câini? Primăria spune că nu ea - că nu deține decizii de eutanasiere și că nu a desemnat nicio persoană abilitată să le emită. Susține că această responsabilitate aparține asociației. Dar o asociație nu poate semna o decizie în locul împuternicitului primarului. Iar câinii nu se aflau într-un adăpost public, ci într-unul privat. Niciuna dintre condițiile legale esențiale nu era îndeplinită. Oficial, nimeni nu își asumă aceste decizii. Și totuși, 469 de câini au fost uciși.

Alte încălcări recunoscute de primărie

Din documentele transmise chiar de Primăria Cernavodă rezultă că administrația locală nu și-a îndeplinit obligațiile legale în niciuna dintre dimensiunile esențiale ale gestionării câinilor fără stăpân.

1. Niciun plan de acțiune. Primăria nu a întocmit planuri de acțiune pentru reducerea numărului de câini fără stăpân - obligație impusă explicit prin OUG 155/2001 și HG 1059/2013.
2. Nicio evaluare a populației canine. Primăria nu a realizat nicio evidență a câinilor fără stăpân de pe raza orașului - condiție prealabilă oricărei intervenții legale și oricărei planificări.
3. Eutanasieri în afara oricărui cadru legal. Prin permiterea uciderii câinilor în adăpostul privat al ASPA Ivets, primăria a încălcat regulile imperative ale legii speciale - deja detaliate în secțiunea anterioară.
4. Serviciu public înființat pe hârtie, inexistent în practică. Deși înființat formal în octombrie 2021, serviciul specializat este recunoscut ca nefuncțional chiar de administrația care avea obligația să îl opereze.

Ce a primit Cernavodă în urma colaborării cu ASPA Ivets?

Statutul ASPA Ivets promitea, printre altele, „*campanii de identificare, înregistrare și sterilizare a câinilor și pisicilor cu stăpân*" și „*monitorizarea la nivel local a populației de animale*". Invitația de aderare prezenta aceste beneficii ca argumente centrale pentru colaborare.

În cei trei ani și jumătate de la aderare, conform informațiilor disponibile pe website-ul primăriei, ASPA Ivets a organizat o singură campanie de sterilizare pe raza orașului Cernavodă. Numărul exact de animale sterilizate în cadrul acesteia nu este cunoscut - primăria nu a răspuns încă solicitării de informații pe acest subiect.

În mai 2025, întrebată câte campanii de sterilizare a organizat pentru cetățenii orașului, primăria răspundea: *„În ultima perioadă nu au fost desfășurate pe raza orașului Cernavodă campanii de sterilizare, identificare și înregistrare a câinilor cu stăpân, acestea urmând să fie programate în perioada imediat următoare."*

În practică, colaborarea a însemnat aproape exclusiv capturare și moarte: 80% din câinii ridicați de pe raza orașului au fost eutanasiați în adăpostul privat al ASPA Ivets. Costul acestei activități, suportat din bugetul local: peste **1 milion de lei**, între septembrie 2022 și decembrie 2024.

Rezultatul acestei colaborări a fost consemnat chiar de administrația locală. În aprilie 2026, o hotărâre de consiliu local privind implementarea unui program de microcipare și sterilizare gratuită constata: „Situația câinilor aparținând rasei comune și metișilor acestora de pe raza Orașului Cernavodă a devenit alarmantă, înmulțirea necontrolată a acestora punând în pericol siguranța, integritatea și chiar viața cetățenilor."

Cu alte cuvinte, după trei ani și peste un milion de lei, situația de pe străzile orașului era, în aprecierea propriei administrații, mai gravă ca oricând.

În aceeași perioadă, o asociație locală pentru protecția animalelor - Urme de Bucurie - care nu a primit niciun ban și nicio susținere din partea primăriei, a sterilizat gratuit, exclusiv din donații, **peste 5.300 de animale** de pe raza orașului Cernavodă.

Un milion de lei cheltuiți într-o parte. Zero lei în cealaltă. Și totuși, rezultatele sunt invers proporționale cu implicarea primăriei.

DSVSA Constanța și DSVSA Giurgiu: instituții care au ales să nu vadă

ANSVSA, prin direcțiile sanitar-veterinare județene, are obligația legală de a monitoriza aplicarea corectă a OUG 155/2001 și HG 1059/2013 de către unitățile administrativ-teritoriale. În cazul județului Constanța, această obligație a rămas, timp de trei ani, doar pe hârtie.

Din 2022 până în prezent, DSVSA Constanța nu a luat nicio măsură împotriva Primăriei Cernavodă, deși cel puțin **469 de câini** au fost eutanasiați în afara oricărui cadru legal. Iar Cernavodă nu este un caz izolat - cel puțin **19 din cele 70 de UAT-uri** din județul Constanța au aderat la ASPA Ivets și au practicat același tip de „gestionare".

Situația DSVSA Giurgiu este și mai gravă. Instituția nu doar că nu a intervenit pentru oprirea practicilor ilegale din cadrul adăpostului ASPA Ivets - ci le-a legitimat activ. Răspunzând petiționarilor inclusiv în 2026, DSVSA Giurgiu a susținut că eutanasia administrativă în adăposturi private este legală. O poziție care contrazice direct legea specială și care, în practică, a funcționat ca o acoperire instituțională pentru continuarea acestor practici.

DNA cercetează asocierea Cernavodă - ASPA Ivets

Există semne că situația a început să atragă atenția autorităților. În februarie 2026, potrivit informațiilor apărute în presă, DNA ar fi deschis o urmărire penală *in rem* - cercetarea faptelor, nu a persoanelor - în legătură cu asocierea orașului Cernavodă cu ASPA Ivets, pentru presupuse fapte de abuz în serviciu și pentru uciderea animalelor cu intenție, fără drept.

În cadrul cercetărilor, procurorii DNA ar fi solicitat Primăriei registrul de evidență al câinilor fără stăpân capturați de pe raza orașului. Este un document a cărui existență ar fi, în sine, surprinzătoare: potrivit OUG 155/2001, registrul se înființează și se completează exclusiv în cadrul serviciului specializat - iar primăria a declarat că acest serviciu nu este funcțional. Cetățenilor care au solicitat accesul la acest registru, primăria le-a răspuns că nu îl deține și că evidențele se află la asociație.

Cu alte cuvinte, documentul care ar trebui să ateste legal fiecare capturare și fiecare eutanasiere se află, potrivit primăriei, în posesia unei entități private.

Nu este primul semnal instituțional ignorat. În octombrie 2023, Prefectura Constanța notificase Consiliul Local Cernavodă cu privire la nelegalitatea aderării la ASPA Ivets. Consiliul a decis să continue colaborarea.

De ce aderările de acest tip nu sunt legale

ASPA Ivets citează selectiv jurisprudența: invocă hotărârile care îi sunt favorabile, ignoră zecile care nu îi sunt. Efectul acestei inconsistențe judiciare este un paradox real - aceeași acțiune de aderare este, în același timp, legală și ilegală, în funcție de curtea care a judecat-o. Un paradox care nu ar fi existat dacă ANSVSA și DSVSA-urile și-ar fi exercitat atribuțiile de monitorizare și sancționare. Absența lor nu a fost neutră - a permis perpetuarea unei practici ilegale până când aceasta a devenit prea mare pentru a mai putea fi controlată.

Printre cele mai recente decizii se numără cea a Curții de Apel Ploiești, care pe 24 martie 2026 a declarat ilegală aderarea comunei Berca la ASPA Ivets și a anulat hotărârea de consiliu local aferentă.

Dincolo de disputele juridice, problema centrală nu este aderarea în sine - ci faptul că aceasta ajunge să se substituie serviciului public specializat. Așa cum am mai arătat, Ministerul Dezvoltării a clarificat că activitățile specifice acestui serviciu nu pot fi realizate în afara lui și că formele legale de organizare sunt exclusiv gestiunea directă sau concesiunea. Orice altă formulă se află în afara legii.

Cea mai gravă consecință rămâne eutanasierea câinilor în adăpostul privat al ASPA Ivets, în baza statutului și regulamentului unei asociații private - în timp ce primăriile afiliate declară oficial că serviciile lor publice nu sunt funcționale.

ASPA Ivets: cifre și un model de funcționare

Deși DSVSA Giurgiu a interzis activitățile în adăpostul ASPA Ivets, asociația continuă să existe. Iar cifrele din perioada de funcționare vorbesc de la sine.

Între 2020 și 2025, în adăpostul ASPA Ivets au fost eutanasiați peste 22.000 de câini fără stăpân. Alți aproape 4.000 au murit din alte cauze - inclusiv din cauza unor boli de tip jigodie - documentate în notele de control ale DSVSA Giurgiu. Numărul de eutanasieri este un record absolut al adăposturilor din România, publice sau private.

Chiar după emiterea ordinului de interzicere a activităților, președinta ASPA Ivets, Istrate Florentina, declara: *„Vom merge până la capăt pentru a demonstra că adăpostul funcționează legal și în interesul animalelor."

În interesul animalelor. După 22.000 de eutanasieri.

Transparență zero și autoritate publică delegată unei entități private

Modul de funcționare al ASPA Ivets ridică probleme care depășesc cu mult sfera gestionării câinilor fără stăpân.

Prin angajamentele asumate la aderare, primăriile cedau unei entități private controlul asupra unui drept fundamental al cetățenilor: accesul la informații publice. Toate solicitările primite de la cetățeni trebuiau să treacă întâi prin departamentul juridic al ASPA Ivets, iar, de cele mai multe ori, răspunsurile erau redactate de juriștii asociației - nu de autoritatea publică locală, așa cum impune Legea nr. 544/2001.

Când cetățenii solicitau detalii despre cheltuirea banilor publici - de exemplu, câți bani au fost folosiți de o primărie pentru hrană, tratamente sau eutanasieri - primăria, prin ASPA Ivets oferea doar sume totale, refuzând orice detaliere. Motivele invocate variau, ajungând până la acuzații că solicitanții ar comite „abuz de drept" sau că ar încerca „să se substituie organelor de verificare". Absurdul răspunsurilor a atins un apogeu când un solicitant a fost avertizat că "persistența în formularea solicitărilor poate conduce la sesizarea autorităților".

Astfel, banii publici erau direcționați către o entitate privată. Informațiile despre cheltuirea lor erau controlate de aceeași entitate privată. Iar cetățenii care îndrăzneau să întrebe erau amenințați cu sesizări pentru exercitarea unui drept constituțional.

Câteva semne pozitive

În sfârșit, investiții în prevenție

La 30 aprilie 2025, Consiliul Local Cernavodă a aprobat un program de identificare, microcipare și sterilizare a 1.000 de câini cu proprietar, în valoare de 880.000 de lei.

Măsura reprezintă un pas în direcția corectă. Reducerea numărului de câini fără stăpân nu se realizează prin capturare și eutanasiere, ci prin prevenirea abandonului, prin sterilizare, microcipare, informare și responsabilizarea deținătorilor de animale. De altfel, chiar hotărârea de consiliu local recunoaște aceste măsuri ca fiind esențiale pentru controlul populației canine.

Însă, activitățile finanțate prin această nouă hotărâre se regăsesc deja printre beneficiile pentru care Primăria Cernavodă plătise anterior peste un milion de lei către ASPA Ivets.

Potrivit statutului și regulamentului asociației, aceasta se angaja să desfășoare campanii de informare, sterilizare și microcipare în localitățile membre. Deci, orașul a fost nevoit să finanțeze separat, în 2025, activități care ar fi trebuit să fie deja realizate prin intermediul unei structuri pe care o finanțase ani la rând.

În aceste condiții, întrebarea este legitimă: dacă ASPA Ivets a încasat fondurile destinate unor programe similare, iar autoritățile au considerat necesară finanțarea ulterioară a unor programe de sterilizare și identificare, ce rezultate concrete a produs, în realitate, activitatea asociației?

O tentativă de retragere care spune multe

La mai puțin de o lună după adoptarea programului de sterilizare, pe 21 mai 2025, viceprimarul orașului Cernavodă, aflat atunci în exercitarea atribuțiilor de primar, a inițiat un proiect de hotărâre pentru retragerea oraşului din ASPA Ivets.

Motivarea proiectului este relevantă deoarece nu provine din partea unor critici externi, ci chiar din interiorul administrației locale. În document se arată că:

Critica este cu atât mai importantă cu cât una dintre obligațiile asumate prin statutul asociației era chiar: „Desfășurarea de campanii de sterilizare/castrare a câinilor cu proprietar (...) în vederea reducerii ratei de abandon pe domeniul public și reducerii treptate a numărului de câini comunitari.”

Cu alte cuvinte, exact tipul de măsuri pe care Consiliul Local a decis ulterior să le finanțeze separat.

Proiectul de retragere a fost însă abandonat după revenirea în funcție a primarului Liviu-Cristian Negoiță. Acesta fusese înlocuit temporar de viceprimar după o condamnare pentru abuz în serviciu, însă hotărârea a fost ulterior anulată de Înalta Curte de Casație și Justiție.

Între timp, situația s-a complicat și mai mult. Pentru adăpostul privat utilizat de ASPA Ivets a fost emisă o ordonanță de interzicere a activității, ceea ce ridică întrebări suplimentare cu privire la utilitatea menținerii calității de membru într-o structură care nu mai poate desfășura activitățile pentru care a fost constituită.

Concluzie: nu doar bani publici, ci vieți pierdute în afara legii

Cazul Cernavodă arată cum lipsa de coordonare, de asumare și de voință pentru implementarea unor soluții reale poate transforma gestionarea unei probleme publice într-un mecanism costisitor, ineficient și profund problematic: bani publici cheltuiți în sume semnificative, încălcări repetate ale legii și rezultate aproape inexistente pentru comunitate.

Un serviciu public care ar fi trebuit înființat încă din 2014 a fost creat doar pe hârtie, mult prea târziu, iar ulterior a fost declarat nefuncțional chiar de către primărie. Un studiu pentru delegarea acestui serviciu a fost plătit înainte ca serviciul să fie legal înființat. Activitățile specifice gestionării câinilor fără stăpân au fost realizate și achitate din bani publici în afara serviciului specializat. Iar autoritatea sanitar-veterinară județeană, deși avea obligația de monitorizare și control, nu a oprit un mecanism care ridică probleme grave de legalitate.

Dincolo de bani, proceduri și responsabilități administrative, rămâne însă realitatea cea mai gravă: cel puțin 469 de câini au fost uciși într-un adăpost privat, în afara cadrului legal.

Într-un stat în care legea funcționează, asemenea fapte ar trebui să ducă la controale reale, sancțiuni și stabilirea răspunderii. Nu doar administrative, ci, acolo unde probele o impun, inclusiv penale.

Dosarele penale care vizează ASPA Ivets nu sunt suficiente. Responsabilitatea principală pentru gestionarea câinilor fără stăpân aparține autorităților locale. În acest caz, Primăriei Cernavodă și Consiliului Local, care au ales să ignore cadrul impus de legea specială și să plătească sume uriașe pentru soluții în afara legii. Astăzi, rezultatele arată exact ce au fost aceste soluții: bani publici risipiți, proceduri ocolite și câini uciși fără drept.

Poate cea mai clară descriere a eșecului vine chiar din partea Consiliului Local Cernavodă, care, în aprilie 2026, a adoptat în unanimitate Hotărârea nr. 81 privind implementarea unui program de microcipare și sterilizare gratuită. În document, consilierii locali recunosc realitatea pe care ani de plăți și eutanasieri cu ASPA Ivets nu au rezolvat-o: „Situația câinilor aparținând rasei comune și metișilor acestora de pe raza Orașului Cernavodă a devenit alarmantă, înmulțirea necontrolată a acestora punând în pericol siguranța, integritatea și chiar viața cetățenilor.”

Această frază spune, de fapt, totul: după ani de cheltuieli, după peste un milion de lei plătiți, după sute de câini uciși și după o asociere prezentată ca soluție, problema nu doar că nu a fost rezolvată, ci a ajuns să fie descrisă oficial ca „alarmantă”.