1. Acasă
2. Articole
3. DSVSA Giurgiu și jigodia din adăpostul ASPA Ivets: mii de câini morți și lipsa măsurilor reale din partea instituției care trebuia să îi protejeze

În ultimii ani, în adăpostul ASPA Ivets din Uzunu, Giurgiu, jigodia - cunoscută și ca maladia Carré sau distemper canin - a ucis mii de câini care au avut ghinionul să ajungă acolo. Cazurile nu rezultă doar din relatările adoptatorilor sau ale persoanelor care și-au revendicat câinii și care au descris experiențe cumplite pe rețelele de socializare ori în recenzii publice. Ele sunt confirmate chiar de DSVSA Giurgiu, prin rezumatul notelor de control făcut public la începutul lunii mai 2026.

Reacția acestei autorități - cea care avea obligația să monitorizeze, să controleze și să intervină atunci când animalele din adăpost sufereau - arată cât de devastatoare pot fi consecințele atunci când cei responsabili nu își asumă obligațiile legale.

Deși situația a fost semnalată ani la rând, iar DSVSA Giurgiu a consemnat în propriile controale mii de câini eutanasiați pe motiv că prezentau simptome compatibile cu jigodia, instituția nu a luat măsuri reale pentru a opri introducerea continuă a câinilor într-un spațiu cu risc major de îmbolnăvire.

Mai mult, DSVSA Giurgiu a permis ca adăpostul ASPA Ivets să fie folosit și de alte entități private, plătite din bani publici, pentru cazarea temporară a câinilor capturați. Societăți comerciale precum AXA Cab Vet, AXA Universal, Dog Catch Services și altele au capturat câini din diverse județe fără să dețină propriul adăpost, cazând animalele la ASPA Ivets până la adopție, revendicare sau eutanasiere.

Nu vom analiza aici legalitatea contractelor încheiate cu autoritățile locale. Dar este cu atât mai revoltător că aceste morți au fost posibile cu acceptul autorităților care trebuiau să aplice legea și să protejeze animalele. O parte dintre încălcările normelor existente a fost deja documentată în acțiunea împotriva ANSVSA, iar articolele următoare vor continua să arate cum autorități și hingheri privați au construit, pe bani publici, un sistem în jurul morții câinilor fără stăpân.

Vezi rezumatul notelor de control transmise de DSVSA Giurgiu.

Ce este jigodia, maladia Carré sau distemperul canin

Maladia Carré, cunoscută și ca jigodie canină sau distemper, este o boală virală foarte contagioasă la câini. Ea poate afecta aparatul respirator, sistemul digestiv și sistemul nervos.

În formele severe, boala devine extrem de dureroasă și traumatizantă. Câinii pot dezvolta simptome respiratorii, digestive, febră, apatie, secreții, slăbire progresivă și, în cazurile grave, manifestări neurologice. Dacă organismul nu răspunde la tratament sau boala este depistată prea târziu, decesul este frecvent.

Primele semne ale bolii apar, de regulă, la una-două săptămâni după contactul cu virusul.

Jigodia în adăpostul ASPA Ivets

Adăpostul ASPA Ivets, autorizat și controlat de ANSVSA prin DSVSA Giurgiu, a fost reclamat în mod repetat pentru existența unor cazuri de câini bolnavi de jigodie.

Iar așa cum arată documentele transmise de DSVSA Giurgiu, frecvența și numărul cazurilor exclud posibilitatea ca acestea să fi fost simple incidente izolate. Centralizatorul notelor de control transmis de DSVSA Giurgiu confirmă că jigodia a fost o problemă constantă în adăpost, constatată oficial de inspectorii instituției cel puțin din 2023.

ANSVSA era, la rândul ei, la curent cu aceste cazuri. O arată atât răspunsurile transmise petiționarilor, cât și notele de control ale DSVSA Giurgiu, din care rezultă că unele dintre controalele care menționau jogodia (maladia Carré) au fost efectuate împreună cu ANSVSA.

2023: 1.180 de câini eutanasiați pentru simptomatologie atribuită jigodiei

La 12 ianuarie 2024, în urma unui control, inspectorii DSVSA Giurgiu au consemnat că, pe parcursul anului 2023, în adăpost au fost înregistrate 1.180 de eutanasieri pe fondul suspiciunii de jigodie și 530 de decese suspectate a fi legate de aceeași boală.

Eutanasierea unui număr atât de mare de câini doar pentru că prezentau simptome compatibile cu jigodia, fără confirmarea bolii prin buletine de analiză, ridică probleme majore. O astfel de practică este greu de justificat prin raportare la principiile elementare ale medicinei veterinare și ale protecției animalelor. Suspiciunea clinică nu ar trebui să devină, fără alte indicii, temei pentru uciderea animalelor, cu atât mai mult într-un adăpost aflat sub supravegherea ANSVSA (prin DSVSA Giurgiu), care, este chiar autoritatea națională în domeniul protecției animalelor.

Ce măsuri a dispus DSVSA Giurgiu după constatarea unei asemenea situații revoltătoare?

Din centralizator rezultă că adăpostului i s-a cerut să întocmească procese-verbale pentru dezinfecții și un registru de evidență a acestor activități. Atât.

Fără sancțiuni. Fără oprirea introducerii de câini noi într-un adăpost în care chiar DSVSA Giurgiu consemna că boala era prezentă.

Formularea folosită de inspectori - „efectiv rulat” - este, în sine, grăitoare. Câinii sunt tratați ca o masă interschimbabilă: unii mor, alții sunt aduși în locul lor, circuitul fiind continuu. Iar concluzia inspectorilor este pe măsura acestei superficialități: nu există mențiuni despre riscul major de contaminare din adăpost, nu există mențiuni despre oprirea, măcar temporară, a introducerii de câini noi în acel spațiu, ci doar sugestia că animalele ar fi fost, cel mai probabil, deja bolnave când au ajuns acolo și că ele ar fi fost sursa infectării.

În același an, în adăpostul ASPA Ivets intraseră 6.908 câini. Dintre aceștia, 5.294 au fost eutanasiați, iar 530 au murit din alte cauze. Dacă raportăm cele 1.180 de eutanasieri pentru simptomatologie compatibilă cu jigodia la numărul total de câini intrați în adăpost, rezultă că aproximativ 17% dintre câini au fost eutanasiați pentru suspiciune de boală, fără confirmare prin analize.

Câini preluați de ASPA Ivets dintr-un adăpost din Buzău - suspectați de jigodie și eutanasiați

În centralizator apare și un control efectuat la 15 iunie 2023 la SC Felina Vet SRL (cabinetul din incinta ASPA Ivets) în urma unor sesizări:

Centralizatorul nu precizează din ce adăpost din Buzău proveneau câinii. Totuși, datele aferente adăposturilor din județul Buzău pentru anul 2023 arată o rată medie de mortalitate sub 5% din totalul câinilor capturați și o rată a eutanasierilor sub 1%.

Chiar și adăpostul cu cea mai mare mortalitate din județ - Asociația Micii Patrupezi Blănoși din Smeeni - avea o rată de aproximativ 8%, care nu indică, prin ea însăși, existența unui focar de jigodie. Cu atât mai mult cu cât acest adăpost eutanasia puțin, iar câinii rămâneau acolo suficient de mult timp încât eventualele semne de boală să poată fi observate.

În acest context, faptul că absolut toți câinii preluați prezentau simptome compatibile cu jigodia sugerează că infectarea ar fi putut avea loc chiar după preluare, în circuitul Felina Vet / ASPA Ivets.

2024: 1.067 de cazuri de jigodie în doar nouă luni

În 2024, situația nu s-a îmbunătățit. Dimpotrivă, procentul câinilor diagnosticați cu jigodie pare să fi crescut: 1067 de cazuri din 5672 de câini capturați în doar 9 luni. Deci aproape 19% dintre câinii intrați în adăpost până la acel moment fuseseră diagnosticați cu jigodie.

Din nou, centralizatorul nu indică măsuri pentru protejarea câinilor prin oprirea capturărilor și dezinfectarea întregului adăpost. Pe scurt, așa cum chiar DSVSA Giurgiu menționează nu rezultă măsuri dispuse și nici sancțiuni aplicate.

La mai puțin de două săptămâni, pe 16 octombrie 2024, DSVSA Giurgiu a revenit în control și a concluzionat că „în conformitate cu controalele efectuate în anul 2024 nu s-a impus declararea unui focar de boală Carré în incinta adăpostului.”

Această concluzie este greu de explicat în contextul datelor consemnate chiar de instituție: 1.067 de cazuri diagnosticate în nouă luni, după ce, in anul anterior, menționase 1.180 de eutanasieri pentru simptomatologie compatibilă cu jigodia și peste 500 de câini morți, mulți dintre ei suspectați de aceeași boală.

Dar, în ciuda acestor date, DSVSA Giurgiu nu a considerat necesară declararea unui focar și a permis în continuare introducerea de câini noi în adăpost.

Poate pentru că, în cazul ASPA Ivets, soarta majorității câinilor ajunsese deja să fie tratată ca un rezultat firesc al sistemului: potrivit datelor oficiale transmise chiar de DSVSA Giurgiu, în ultimii șase ani, peste 77% dintre câinii intrați în acest adăpost au fost eutanasiați sau au murit din alte cauze.

2025: cazurile de jigodie persistă în adăpostul ASPA Ivets

Pe 5 iunie 2025, 15 câini au fost ridicați din orașul Găești de AXA Cab Vet, una dintre firmele care transportau câini către adăpostul ASPA Ivets. După ce animalele au fost aduse înapoi, potrivit persoanei care le-a preluat și a relatat experiența, toți cei 15 câini au fost testați pozitiv pentru jigodie, iar 14 au trebuit să fie eutanasiați.

Centralizatorul transmis de DSVSA Giurgiu arată că, în mai și iulie 2025, au avut loc controale care au vizat inclusiv cazurile de jigodie. Totuși, DSVSA Giurgiu nu a pus la dispoziție notele de control integrale, ci doar un rezumat întocmit chiar de instituție, astfel că nu există informații despre numărul de cazuri detectate.

Totuși, putem revedea din nou același tipar: registre, documente, formulare, dar nicio sancțiune și nicio măsură reală proporțională cu riscul sanitar-veterinar.

2026: după suspendarea adăpostului, 105 câini morți în mai puțin de o lună

La 16 martie 2026, la 10 zile de la suspendarea activității adăpostului ASPA Ivets, DSVSA Giurgiu a efectuat un control privind existența unor cazuri de îmbolnăvire susceptibile de a fi corelate cu jigodia:

Ulterior, la controalele din 31 martie și 1 aprilie 2026, desfășurate împreună cu BPA Giurgiu, DPA București, Serviciul Criminalistică din cadrul IPJ Giurgiu și DSVSA Argeș, au fost identificate 105 cadavre. Din acestea, 10 au fost prelevate pentru necropsie.

Rezultatele necropsiilor nu erau încă cunoscute la data publicării acestui articol. Totuși, numărul câinilor morți este extrem de mare: 105 decese în aproximativ 26 de zile. Raportat la numărul animalelor aflate în adăpost, mortalitatea este de aproape 19% într-un interval foarte scurt.

Istrate Florentina, președinta ASPA Ivets, a atribuit mortalitatea ridicată nerespectării măsurilor de biosecuritate chiar de către ANSVSA. Totuși, această explicație este contrazisă de istoricul adăpostului.

Cazul Cobadin: câine revendicat, blocat în adăpostul ASPA Ivets și mort de jigodie

Un alt caz arată, concret, cum funcționa sistemul tolerat de DSVSA Giurgiu: un câine capturat din Cobadin, județul Constanța, a fost dus de ASPA Ivets în adăpostul din Giurgiu, la sute de kilometri distanță. Proprietara a aflat unde se afla abia după mai bine de două săptămâni de căutări.

Pe 17 martie, când a contactat ASPA Ivets pentru a-și recupera câinele, i s-a spus că animalul era bine și fusese testat negativ pentru jigodie. Cu toate acestea, recuperarea nu i-a fost permisă. Motivul invocat: câinele se afla într-o hală aflată în carantină și putea fi revendicat sau adoptat doar după ce toți câinii din acea hală ieșeau negativi la testul pentru jigodie.

Două săptămâni mai târziu - timp în care proprietara a încercat să îi convingă pe reprezentanții ASPA Ivets să îi permită recuperarea câinelui, iar aceștia au asigurat-o că animalul este bine - i s-a comunicat că acesta fusese testat pozitiv pentru jigodie și că starea lui se agravase. La doar două zile după aceea, proprietara a fost anunțată telefonic că animalul murise.

Faptul că testul pozitiv și simptomele au apărut la peste o lună de la capturare indică, cel mai probabil, că animalul s-a infectat în adăpost, nu înainte de a fi capturat. Iar decesul survenit brusc, la doar două zile după testarea pozitivă, ridică întrebări serioase cu privire la monitorizarea medicală din adăpost și la momentul în care boala a fost, de fapt, observată și tratată.

Acest caz subliniază nu doar riscul sanitar prezent constant în adăpost, ci și cruzimea unui sistem în care informațiile esențiale nu sunt publicate la timp, proprietarii ajung prea târziu la animalele lor, iar câinii care ar fi putut fi recuperați în viață sunt blocați până la moarte într-un spațiu aflat permanent sub risc biologic - un spațiu căruia autoritățile i-au permis, ani la rând, să funcționeze în acest mod.

Comparația cu alte adăposturi. De ce explicațiile DSVSA Giurgiu și ASPA Ivets nu stau în picioare

Spre deosebire de Istrate Florentina, DSVSA Giurgiu le-a transmis petiționarilor că mortalitatea ridicată (procentul de câini morți din alte cauze decât eutanasierile) nu este neapărat incompatibilă cu propriile controale, în care instituția consemna că situația din adăpost era, în esență, în regulă.

DSVSA Giurgiu a sugerat că rata ridicată a deceselor ar putea fi explicată prin faptul că animalele proveneau din medii diferite și că, în general, câinii fără stăpân pot fi purtători ai mai multor boli.

Această mortalitate nu poate fi explicată simplist prin ideea că animalele „vin bolnave de pe stradă”. Datele arată o problemă mult mai profundă, din cel puțin două motive.

1. În primul rând, ASPA Ivets a avut constant o rată medie anuală de mortalitate (procentul de câini morți din alte cauze decât eutanasierile) de aproximativ 11%. La aceasta se adaugă eutanasierile masive pe motiv de boală: 17% în 2023 și 19% în primele nouă luni ale anului 2024, potrivit cazurilor consemnate chiar de DSVSA Giurgiu în centralizatorul notelor de control. Astfel, nu vorbim despre câteva cazuri izolate, ci despre un tipar repetat, documentat oficial.
2. În al doilea rând, comparația cu alte adăposturi pentru câini fără stăpân arată că este improbabil ca un număr atât de mare de animale să fi fost deja bolnave de aceeași boală înainte de capturare. Dacă explicația ar fi fost simplistă, de genul „așa vin câinii de pe stradă”, rate similare de mortalitate (procentul de câini morți din alte cauze decât eutanasierile) ar fi trebuit să apară și în alte adăposturi care primesc câini fără stăpân din medii comparabile. Însă nu apar.

Rata mortalității (exceptând eutanasierile) în adăposturi private care funcționau pe un model similar cu ASPA Ivets: sub 5%

Rata mortalității (câini morți din alte motive decât eutanasierile), în majoritatea adăposturilor private care eutanasiau pe bani publici și colectau câini din mai multe zone ale țării, într-un model similar cu ASPA Ivets, este sub 5%^Notă. În schimb, ASPA Ivets a avut o mortalitate medie de aproximativ 11%, fără a include aici eutanasierile masive pe motiv de boală raportate de DSVSA Giurgiu în 2023 și 2024.

Notă: Singura excepție notabilă este Vetmedan, cu o rată a mortalității în 2025 de aproximativ 13,5%. Însă până în 2025, entitatea nu raportase nicio mortalitate, iar imaginile și dovezile apărute ulterior au indicat suspiciuni privind consemnarea falsă a situației reale din adăpost. Din aceste motive, Vetmedan este exclus din analiza comparativă.

Câteva comparații relevante:

1. Adăpost Sprijină Câinii (Bălteni, Vaslui): mortalitate 5%
2. Adăpost Heremy Animal-Med (Boldești-Scăieni, Prahova): mortalitate 4.3%
3. Adăpost DPMPA (Codlea, Brasov): mortalitate 4.2%

Un alt exemplu vine chiar din datele comunicate de DSVSA Giurgiu pentru trimestrul I al anului 2026:

• Adăpostul Mihăilești al ASPA București

  populație totală maximă de 1.500 de câini: mortalitate: 0.01%

• GSL Giurgiu

  populație totală maximă de 566 de câini: mortalitate: 0%

• ASPA Ivets

  populație totală maximă de 1.422 de câini: mortalitate: 13%

Notă: Însă nici măcar această cifră nu oferă imaginea completă. În aceeași perioadă, numărul eutanasierilor a fost foarte mare - aproximativ 50% (643 de câini) - iar istoricul adăpostului arată că aici s-au practicat în trecut eutanasieri masive invocând jigodia. Prin urmare, nu știm câți dintre cei 643 de câini eutanasiați în această perioadă au fost uciși din aceeași cauză.

Câini adoptați sau revendicați din ASPA Ivets, confirmați ulterior cu jigodie

Pe lângă constatările DSVSA Giurgiu, recenziile publicate pe Google întăresc aceeași imagine: adăpostul ASPA Ivets, prin cabinetul Felina Vet, a avut o problemă majoră de control al bolilor contagioase. Iar DSVSA Giurgiu a acceptat această stare de fapt ani la rând, fără să ia măsuri reale.

În ultimii trei ani, au fost publicate online numeroase relatări despre câini adoptați sau revendicați din adăpostul ASPA Ivets care au murit la câteva zile ori săptămâni după ce au fost scoși de acolo, în ciuda eforturilor considerabile făcute de proprietari pentru a-i salva. Pentru multe dintre aceste animale, finalul a fost același: suferință, agonie și moarte. Pentru proprietari, a însemnat disperare, tratamente costisitoare și trauma de a vedea că, în ciuda tuturor încercărilor, câinii nu mai puteau fi salvați.

Toate aceste suferințe puteau fi prevenite dacă ANSVSA și DSVSA Giurgiu și-ar fi asumat cu adevărat rolul de autorități responsabile cu protecția animalelor. În schimb, au tolerat un status-quo care a dus la moartea a mii de câini și la trauma a sute de adoptatori sau proprietari care nu au mai apucat să-și salveze animalele.

Mai jos sunt câteva exemple de recenzii publicate în ani diferiți. Toate descriu același tipar: câini scoși din adăpost, apoi diagnosticați cu jigodie, uneori și cu alte boli care puteau fi prevenite, iar în mai multe cazuri decedați, în ciuda eforturilor făcute de proprietari.

Concluzie: o problemă de siguranță și bunăstare a animalelor, ignorată ani la rând de instituția care trebuia să o țină sub control

Concluzia este greu de evitat: adăpostul ASPA Ivets a avut, ani la rând, o problemă majoră de biosecuritate și control al bolilor contagioase.

Această problemă nu a fost accidentală și nu poate fi redusă la un episod izolat. Ea apare în sesizări, în recenzii, în datele privind mortalitatea și, cel mai important, chiar în centralizatoarele notelor de control ale DSVSA Giurgiu - instituția care avea obligația să o constate, să intervină și să o oprească.

În ciuda acestor constatări, DSVSA Giurgiu nu a dispus măsuri reale. A cerut registre, procese-verbale, consemnări ale dezinfecțiilor, evidențe medicale și verificări pe hârtie. Dar toate acestea nu au împiedicat continuarea capturărilor, introducerea câinilor în același adăpost și moartea unui număr uriaș de animale.

Registrele nu salvează câini. Procesele-verbale nu opresc un virus. Iar bifarea formală a unor proceduri nu poate înlocui obligația unei autorități publice de a preveni suferința animalelor aflate sub supravegherea sa.

Ceea ce s-a întâmplat la ASPA Ivets nu este doar eșecul unui adăpost privat. Este și eșecul unei autorități sanitar-veterinare care a văzut, a consemnat și a permis ca mecanismul să continue. În detrimentul animalelor, al cetățenilor care au adoptat sau și-au revendicat câinii de acolo, dar chiar și al autorităților locale care au aderat la ASPA Ivets - pentru că chiar ele erau taxate pentru tratarea animalelor.

Iar atitudinea DSVSA Giurgiu seamănă izbitor cu cea a DSVSA Vrancea, unde în cazul adăpostului Vetmedan controalele arătau constant că totul era în regulă pe hârtie, în timp ce realitatea din adăpost, consemnată de date oficiale și sute de sesizări și plângeri, spunea cu totul altceva.

Dar atâta timp cât câinii sunt priviți chiar de autoritatea națională responsabilă cu protecția animalelor (ANSVSA) ca simple „stocuri” sau „efective rulate” (cuvinte folosite de reprezentanții autorității), iar respectarea legii de către instituții rămâne mai degrabă declarativă decât reală, nimic nu se va schimba.

Sa nu uitam ca DSVSA Giurgiu le transmitea cetățenilor, chiar în luna mai a anului 2026, că eutanasierile din adăpostul privat ASPA Ivets sunt legale, în timp ce legea (și uneori chiar ANSVSA) spune contrariul încă din 2013.

Până când autoritățile responsabile - ANSVSA și DSVSA Giurgiu - nu își vor asuma în mod real rolul de protejare a animalelor și de verificare a respectării legii (respectiv a OUG 155/2001 și a HG 1059/2013), moartea câinilor fără stăpân va continua să fie redusă la o simplă bifă într-un registru. Iar concluziile controalelor vor rămâne, previzibil, aceleași ca până acum: fără măsuri dispuse și fără sancțiuni aplicate.